прерыва́ть
verboimperfectivo
Par de aspecto прерва́тьinterrumpir; cortar
Significados
- interrumpir
- cortar
- truncar
- interrumpir, cortar
Conjugación
| Presente | |
|---|---|
| я | прерыва́ю |
| ты | прерыва́ешь |
| он / она / оно | прерыва́ет |
| мы | прерыва́ем |
| вы | прерыва́ете |
| они | прерыва́ют |
| Pasado | |
|---|---|
| Masculino | прерыва́л |
| Femenino | прерыва́ла |
| Neutro | прерыва́ло |
| Plural | прерыва́ли |
| Imperativo | |
|---|---|
| Singular | прерыва́й |
| Plural | прерыва́йте |
Participios
| presente | pasado | |
|---|---|---|
| Activo | прерыва́ющий | прерыва́вший |
| Pasivo | прерыва́емый | — |
| presente | pasado | |
|---|---|---|
| Gerundios | прерыва́я | прерыва́в, прерывавши |